Sep 092014
 

tenei marama, de Agosto, han sido asesinadas 6 mujeres mas el padre de una de ellas, tāpiri tatou ki te tau mai i, kua he 46 patunga.

He fakamā kē Numbers, engari i muri i taua tau kahore ingoa.

Ko te pärurenga hou o te tutu ira, ra whakamutunga 16 de agosto, una mujer de Laredo (Cantabria) asesinada junto a su padre, esperamos que no caigan en el olvido.

e mohio ana ahau kua whakapā ratou koe e rave rahi mau taime mai te CGT tono ratou ki te pūrongo i runga i te mea sitepu reira kua riro tona mahi minita ki te whakatairanga i te haepapatanga o te tutu ira, Ka riro kahore whakautu.

Kua tonoa tenei uniana e riro ratou te mea mehua kua tangohia i tona minita ki te whakatairanga i te haepapatanga o te tutu ira, i runga i te ture Organic 1/2004 o 28 Hakihea i runga i Measures Integrated Protection ki Ira Violence, e, i roto i te Taitara ahau, mehua mōhiotanga, ārai me te kite, ngā ratou he maha o ngā tino nui e kore i i i tutaki noa minimally muri 9 tau ki te kaha o te ture: ritenga o te kaimahi whai wāhi i roto i te ngā mara, whakauru i roto i te mātauranga i te kaupapa i runga i te ōritetanga me te pakanga taumira, mana o te okana ōrite o ngā hōtaka TV, etc. Ahakoa nga tautooraa o te tinana ngā, te meka e he tūao enei akoranga katoa hanga te nuinga o te iwi e uru ratou ko te nuinga o concienciadas, mahue peka te hunga e tino hiahia ana i te reira: te hunga e kore e whakapono i roto i te ōritetanga, me te kore whai i te whakaaro iti o te whakarato i te reira.

kia tenei whakangungu kia hanga whakahauanga, ko te mea hoki i whakaako ai ki runga ki Occupational Health.

Ko te institutionalization o tutu ki te wahine, ki hopearaa ōhanga, me te pāpori motu i tukua nei tohu tuatahi, hanga tonu i te kohuru Whakapūnoa me e ki te kore e wahine pūrongo, Ko to koutou raruraru tenei. E kore e ki te whakahua i te whakama ki te whakarerekētanga, me te utu o utu kōti.

pūrongo marutuna wahine tāwhito tūkino ki te pirihimana ki te uru tiaki, Na te reira e kore e tokomaha maia me te haere tonu pumau te tūkino tae noa te reira te mutunga rawa; take i roto i nei te pūrongo wahine me kua arai tikanga hoki puta engari ahakoa: i roto i te mutunga, Kei te patua te reira.

Ka rite ki whaki te CGT, kua mahi te kupu o te raruraru ki te tapahia te whatunga katoa o te āwhina pāpori ki enei take, whakaiti ngā whare toko i te ora me te pokapū tiaki mo te wahine.

e hiahia ana ahau ki te whakamahara i te ngā manatü, i roto i 50 tau o te tutu kaiwhakatuma, reira kua 829 patunga. i roto i 10 tau tuhia e ngā rōpū, He kua neke atu i te 900 patunga o te tutu ira. He whakamataku te whakarite, engari whakaatu reira pehea faufaa iti e hoatu ki te raruraru kei mua i tetahi atu.

rite te hapori, kore me tangi noa matou i te mate o te tangata ia ia, whai hoki koe ki te whakaatu pahuatia mana ki te aitua o te whānau kei te i muri i haere i enei āhuatanga kia aroha.

E tatou ki te hanga i te whakaata hohonu i runga i te hapori e hanga tatou, tika ana tutu i roto i ngā āhuatanga katoa o to tatou oraraa, kahore tetahi tango mahi ki reira.

Mai i te CGT, y me sumo a esta petición, exigimos el cumplimiento íntegro de la Ley, que se doten presupuestariamente los programas pertinentes desde los distintos ámbitos y no sólo en lo concerniente a Justicia y funcionarios policiales. Basta ya de considerar a las mujeres ciudadanas de segunda. No podemos consentir que la crisis sea la excusa para que, desde los distintos ámbitos, no se haga nada para erradicar la violencia. Ustedes que tanta preocupación sienten por los seres no nacidos, cumplan con su responsabilidad para que una vez nacidos vivan dignamente y tengan una muerte natural.

Después de 9 tau, queda demostrado que apenas se ha avanzado. El hecho de imponer a las mujeres que deben denunciar primero, supone en la mayoría de los casos su silencio, con la perpetuación de la violencia. Si desde otros ámbitos (colegios, asistentes sociales, salud…) se educa y sensibiliza socialmente, estas mujeres tienen más posibilidades de salir adelante.

Hay medidas que no implican más gasto de dinero, solamente un poco más de voluntad institucional y política que demostraría que las mujeres no somos ciudadanas de segunda.

Puna cgt.org.es

Aroha mai, katia te puka kōrero kei i tenei wa.